Traian Băsescu: “fără profesia de avocat nu am putea vorbi despre democraţie”

» Posted by on 1 aprilie 2013 in Juridice | 0 comments

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a participat vineri, 29 martie a.c., la Congresul Avocaților 2013, transmis LIVE de JURIDICE.ro.

Traian Băsescu: „Bună ziua. Este pentru mine o onoare să particip la deschiderea lucrărilor congresului dumneavoastră şi, în acelaşi timp, este un moment util – util, pentru că mi-ar fi foarte greu să vă vorbesc despre profesia dumneavoastră, eu nefiind jurist şi cu atât mai puţin avocat, în schimb, vă pot spune cum se vede profesia dumneavoastră de pe scaunul preşedintelui României, acela care în viaţa de zi cu zi trebuie să vegheze la buna funcţionare a instituţiilor statului. În primul rând, exprim convingerea că după acest congres, avocaţii vor avea puncte de vedere mult mai bine consolidate în ceea ce priveşte modul de acţiune a întregului corp. Este un corp mare, valoros, un corp de elită al intelectualităţii româneşti. Un corp care este format oficial din circa 20.000 de avocaţi, oameni care în viaţa de zi cu zi fac un singur lucru: apără legea, apără oameni, apără companii, apără instituţii de orice fel de abuz împotriva lor. Aveţi, aş spune, o misiune extrem de importantă. Nu o definesc ca fiind dificilă, pentru că nici despre procurori nu cred că sunt cei care vor să acuze de dragul de a acuza. Dar aveţi obligaţia de a crea acel echilibru în raport cu poziţiile procurorului, în aşa fel încât judecătorul să poată lua decizia corectă. Dacă aşa văd eu relaţia avocat – procuror – judecător, cred că nimeni nu mai are niciun dubiu că văd avocatul ca fiind parte a statului de drept. Cu cât avocatul este mai competent şi, în acelaşi timp, egal cu procurorul în faţa judecătorului, cu atât actul de justiţie se va înfăptui mai corect. În ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pentru aşezarea pe picior de egalitate a avocatului şi a procurorului. În ultimii ani, profesionalizarea avocaţilor a făcut mult mai eficientă apărarea cetăţeanului, a companiei, a instituţiei. De aceea, aş spune că fără profesia de avocat şi fără garantarea drepturilor avocatului în sistemul legislativ românesc, practic, nu am putea vorbi despre democraţie.

Avocatul este parte a structurii statului de drept şi este element fundamental în consolidarea democraţiei, dând şanse egale în faţa legii, în faţa justiţiei, oricărui cetăţean care apelează la consultanţa avocatului. Am apreciat în mod deosebit că dinspre avocaţi n-am auzit plângeri că nu suntem pregătiţi pentru noul Cod de Procedură Civilă. În timp ce statul promova şi se tot angaja cu intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă, cei care spuneau că trebuie să mai amânăm lucrurile erau exact cei plătiţi de stat. Pe avocaţi, intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă i-a găsit pregătiţi, i-a găsit gata de aplicarea noii legislaţii şi sper că aşa se va întâmpla şi cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale – Codul de Procedură şi Codul Penal. Am remarcat un efort al dumneavoastră de a populariza noile coduri. Am fost surprins să aflu că s-au organizat caravane de explicare a noilor coduri în licee. Este un lucru extraordinar, pe care statul l-a făcut mai puţin, dar aţi luat dumneavoastră decizia s-o faceţi, ceea ce arată o înaltă responsabilitate pentru societate, responsabilitate pe care v-o asumaţi fără să vă oblige legea.

În sfârşit, aş mai face o remarcă legată de activitatea avocaţilor. Meseria dumneavoastră este o meserie nu numai liberă, dar în care este evident că sistemul de piaţă a reuşit. România are case de avocatură extrem de puternice, respectate, fie că ne referim la activitate în zona comercială sau în zona penală şi are deja reputaţia unei ţări în care avocatura se face în mod serios şi, adesea, extrem de eficient. Pentru acest lucru, eu, sincer, vă felicit. Mi-aş dori să avem şi alte bresle care să aibă eficienţa şi capacitatea breslei dumneavoastră de a se adapta, de a sta într-un mediu concurenţial şi – de ce nu? – de a câştiga. Pentru că dumneavoastră aţi câştigat prestigiu, aţi câştigat încrederea acelora care apelează la dumneavoastră. Şi vedem zilnic, la televizor, uneori, oameni necăjiţi datorită succesului dumneavoastră, alteori, oameni care se bucură pentru succesul dumneavoastră, dar este clar că nu lăsaţi pe nimeni indiferent, ceea ce arată că sunteţi o categorie profesională care s-a impus deja. Îmi sunt cunoscute şi micile avataruri ale profesiei cu cei care ar practica ilegal avocatura. Ştiu şi succesul pe care, în cele din urmă, l-aţi avut. Ştiu că veţi mai avea lupte pe acest tărâm, pentru că, trebuie să recunoaştem, ele nu sunt specifice numai României – şi v-o spun ca un om care ştie bine ce se întâmplă şi în alte ţări mai vechi în Uniunea Europeană şi mai consolidate în tradiţia democratică. Dar faptul că acest corp are capacitatea să reacţioneze, să se apere, este semnul cel mai bun că are un viitor de prestigiu garantat. Apreciez foarte mult implicarea corpului avocaţilor în lupta împotriva spălării banilor. Este unul din riscurile majore, inclusiv ale ţării noastre, pentru că banii spălaţi nu generează doar construcţie de vile. Banii spălaţi, adesea, generează terorism. Iar lupta împotriva acestui fenomen, de spălare a banilor, trebuie să fie în mod egal un atribut al judecătorului, al procurorului, al avocatului, al notarului. Este sistemul care poate contribui eficient la blocarea utilizării banilor obţinuţi ilegal în consolidarea terorismului şi România nu este o ţară ferită de acest fenomen. Ele sunt determinate ca dimensiune, adesea banii obţinuţi pe piaţa românească ajung şi susţin organizaţii recunoscute şi etichetate a fi organizaţii teroriste.

Acestea ar fi lucrurile pe care doream să le spun despre profesia dumneavoastră aşa cum ea se vede de la Cotroceni. Aş concluziona spunând că sunteţi parte a structurilor care garantează funcţionarea statului de drept. Acum, aş intra puţin în zona politică. Mă uitam chiar ieri, era un politician cu înaltă funcţie într-un partid care spunea: să se vină să negociem procurorii, desemnarea de procurori. Asta arată cât de în urmă poate rămâne un politician sau chiar clasa politică, dacă el exprimă dorinţa clasei politice. Desemnarea procurorilor este o chestiune de asumare, iar eu am susţinut acest lucru tot timpul. Avem legea, aşa cum o avem, care spune clar: propune ministrul Justiţiei, avizează CSM, decide preşedintele. Vreau să ştiţi că sunt cel care a fost împotriva organizării acelei selecţii la Ministerul de Justiţie pentru că o selecţie nu înseamnă asumarea. Ca preşedinte, ca ministru al Justiţiei, mâine spui: îmi pare rău, el a ieşit din concurs. Când discutăm de Parchetul General, de DNA, de DIICOT, cei care fac desemnarea trebuie să-şi asume responsabilitatea că au desemnat nişte oameni extrem de valoroşi din punct de vedere profesional, nişte oameni capabili să ducă misiunea Parchetului înainte, şi nu s-o negocieze cu politicieni. Aş vrea aici să subliniez ceea ce spunea domnul preşedinte Florea în cuvântul său legat de tentaţia politicului de a influenţa justiţia. Sunteţi avocaţi şi cred că v-aţi săturat şi dumneavoastră auzind la televizor cui i s-au mai făcut dosare politice. Ştiţi foarte bine că în ele nu există nimic politic. Eu nu ştiu un dosar care să fi fost făcut la comandă. În schimb, ştiu foarte mulţi politicieni care cred că se mai poate interveni în dosare în justiţia din România, că se mai poate interveni la un judecător sau la un procuror. Aş spune aici, în faţa dumneavoastră, că dacă avem o restanţă în evoluţia mentalităţii cuiva, această restanţă este la politicieni. Ei încă mai cred că justiţia se face cu influenţă, că se rezolvă dosare cu influenţă, că se aranjează decizii ale judecătorilor cu influenţă. V-o spune un om care trăieşte pe pielea lui această intenţie de trafic de influenţă chiar în discuţii cu preşedintele din partea unor politicieni: «Aş vrea să aranjăm dosarul cutare, aş vrea să iasă rezoluţia cutare». Sigur că mă uit cu jenă şi cu un sentiment pe care n-aş vrea să-l exprim în cuvinte, pentru că înseamnă că sunt politicieni care n-au înţeles nimic din ultimii zece, cincisprezece ani, de când încercăm reformarea justiţiei. Primul lucru la care trebuie să ajungem, atât de repede cât se poate, este schimbarea mentalităţii politicului. Politicul trebuie să înţeleagă faptul că justiţia, cu cei trei piloni ai ei – judecător, procuror, avocat – este intangibilă din punct de vedere al traficului de influenţă, al influenţării deciziei. De ce este important ca politicul să înţeleagă acest lucru? Pentru că tot nădăjduim în influenţa politică în justiţie, acest sentiment se transmite şi omului de rând. Omul de rând ajunge să creadă că se pot obţine decizii favorabile în justiţie chiar şi atunci când nu are dreptate. Este, cred, o zonă în care dumneavoastră, avocaţii, vă puteţi asuma mai mult, chiar prin ieşirile publice pe care adesea avocaţi importanţi le au după ce ies din sala de judecată sau după ce se prezintă clientul lor în faţa procurorilor. Avem nevoie să educăm populaţia în spiritul respectării legii şi, mai ales, a respectării instituţiilor care fac justiţie. Şi aici, repet, dumneavoastră aveţi un rol mai important decât al procurorului. Procurorul poate vorbi mult mai puţin.

O să ies şi din această zonă şi pentru că am vorbit în ultimul timp despre priorităţile României, nu voi ezita să o fac şi în faţa dumneavoastră, sigur, pe scurt, priorităţi care vizează ce se va întâmpla cu generaţia noastră, dar şi cu generaţiile viitoare. Este esenţial ca România să accelereze procesul de integrare în Uniunea Europeană. Şi spun acest lucru în faţa unor oameni care pot înţelege cu uşurinţă acest lucru. Uniunea Europeană este frământată, decizii ca cea din Cipru nu ar fi fost de imaginat acum câţiva ani. Şi, cel puţin în ceea ce mă priveşte, vă garantez că niciodată nu voi fi adeptul unor astfel de măsuri sau nu voi accepta astfel de măsuri în România. Dar ce s-a întâmplat în Cipru ne arată că, adesea, putem să punem sub semnul întrebării principii pe care le-am afirmat ani de zile. Mai mult decât atât, ne arată că structura Uniunii Europene este încă fragilă şi o Europă cu două viteze este oricând posibilă. De aceea susţin că accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană este unul fundamental pentru România. O revizuire a tratatelor Uniunii este iminentă. Am convingerea că în următorii doi, trei ani, deşi numai ce a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, în următorii doi, trei ani tratatele Uniunii se vor revizui din nou, pentru adaptare la realităţi. Şi vor fi două realităţi: realitatea statelor performante şi realitatea statelor neperformante. De aceea România trebuie să-şi fixeze priorităţile de integrare ca fiind cele mai mari priorităţi ale ei, şi aici vorbesc de consolidarea statului de drept, vorbesc de crearea condiţiilor pentru intrare în zona euro şi despre intrare în zona Schengen. Sunt trei elemente fundamentale care ne pot duce sau nu la o integrare în timp util, până la începerea discuţiilor despre revizuirea tratatelor Uniunii. Îmi este clar că sunt state care nu vor să mai plătească pentru statele care nu se integrează. Şi nu ştiu dacă e pe bună dreptate sau nu, dar acest proces există. Aceste semne de întrebare, în mod nepublic, sunt ridicate în cancelariile europene. Şansa României este un proces rapid, accelerat de integrare care, dacă mă refer la statul de drept consolidat, vizează nu numai legislaţia, vizează nu numai respectarea normelor europene, vizează şi standardele morale ale politicului. Este greu pentru un european să înţeleagă de ce un parlamentar trebuie protejat în faţa legii penale mai mult decât un om oarecare. În afară de convingerile lui, nici parlamentarul nu poate fi mai protejat decât un cetăţean obişnuit. Este dificil să punem presiune şi să dăm impresia că standardele politice se pot negocia. România poate negocia atunci când îşi face treaba la ea acasă. Nu ai cum să negociezi cu statele membre vechi, ceva ca la piaţă: «Hai, treceţi-ne şi pe noi pe malul celălalt, chiar dacă nu suntem ca voi». Noi ne-am angajat să fim ca ei când am cerut să intrăm în UE. şi asta nu înseamnă că eu susţin că ei sunt perfecţi. Dar trebuie să fim atât de imperfecţi cât sunt şi ei. Nimeni nu ne cere să fim mai sfinţi decât Fecioara Maria, dar ne cere să respectăm nişte standarde politice, standarde de conduită care să fie asemănătoare lor. Şi vă asigur că au destulă înţelegere şi pentru zona din care venim şi pentru modul cum s-a produs educaţia noastră în ultimii 70 de ani. Dar sunt lucruri peste care nu se poate trece şi clasa politică în mod deosebit trebuie să înţeleagă că aceste standarde minimale trebuie îndeplinite.

Dacă ne referim la viitorul nostru parcurs european, aş încheia spunând că avem o singură şansă, un parcurs rapid şi credibil de integrare, înainte de începerea discuţiilor despre revizuirea tratatelor Uniunii, pe care eu, personal,o anticipez. Şansa României nu este nicăieri în altă parte decât în Uniunea Europeană şi integrată în Uniunea Europeană. Nu avem alternativă. Oricine gândeşte că poţi rămâne într-o zonă gri, nici european, nici proestic, sau, ştiu eu, solitar ca o stâncă, nu are soluţie reală. Soluţia reală a României este integrare rapidă în Uniunea Europeană, statul de drept, respectarea normelor şi criteriilor europene. Sigur, s-a creat, în ultima perioadă, impresia că România este un stat corupt. Eu nu contest acest lucru, dar a nu recunoaşte că judecători, procurori, avocaţi, în ultimii cinci ani, au reuşit să lupte eficient împotriva corupţiei este greşit. Dacă înainte aveam mai multă tăcere, era exact pentru că acest trinom era mai puţin eficient. Astăzi, când vedem judecători, politicieni, directori de companii – de stat sau private – puşi în faţa legii şi condamnaţi, înseamnă că structurile justiţiei, în toată amplitudinea lor, au început să funcţioneze, şi eu vă felicit că faceţi parte din această structură care se numeşte justiţia statului român. Este o structură căreia eu îi recunosc şi îi respect, în mod egal, toate componentele, fie că vorbim de avocaţi, fie că vorbim de procurori, fie că vorbim de judecători. Vă mulţumesc mult şi vă doresc mult succes!”

Sursa.

Avocat Titu Eugen | 0722.377.042 / 0726.595.021
www.avocat-titueugen.ro / www.avocatidinbucuresti.ro

Tipareste Tipareste

Submit a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

© Copyright 2020 Eugen Titu.